SECTOARE EXTERIOARE

SECTORUL DECORATIV, este amplasat la intrarea in Gradina Botanica, se intinde pe o suprafata de circa 5000 mp. si a fost infiintat in anul 1956. Rolul lui este de a asigura tot timpul anului un decor atat prin diversitatea si culoarea florilor cat si prin formele de crestere si coloritul frunzelor unor plante. Cumuleaza in acest sens aproximativ 500 de specii de plante lemnoase si erbacee, cultivate in grupe mari sau pe pajisti extinse, astfel dispuse incat sa incante vizitatorul inca de la primii pasi. Cateva repere: Actinidia sp., Liriodendron tulipifera, Circis siliquastrum, Calicanthus sp., Fritillaria sp., colectia de Tulipa, de Salvia sp. de Paeonia sp., alaturi de numeroase plante anuale, bienale sau perene.

SECTORUL PLANTE RARE a fost amenajat in 1962 si cuprinde in prezent specii endemice, rare sau amenintate la nivel  national si european. Conditiile de mediu ce pot fi asigurate in cadrul gradinii, permit cultivarea cu succes in special a taxonilor proveniti din Dobrogea, sudul Munteniei si Tohani. Printre plantele care fac obiectul procesului de conservare ex situ se numara Paeonia tenuifolia, Galanthus nivalis, Ruscus aculeatus, Fritillaria orientalis (taxoni amenintati la nivel european) si Erythronium dens-canis ssp. niveum, Hepatica transsilvanica, Salvia transsilvanica (taxoni endemici ). Colectiile sunt accesibile atat  specialistilor, studentilor cat si vizitatorilor, urmarind ca prin cunoasterea lor sa creasc. sansa de a fi protejate in conditiile naturale.

SECTORUL PLANTE MEDITERANEENE cuprinde peste 100 de specii cu origine mediteraneana, dintre care unele se regasesc si in flora spontana a tarii noastre, in regiuni cu climat asemanator cum ar fi sudul Dobrogei, al Olteniei si Banatului. Printre plantele tipic mediteraneene cultivate aici se numara: Arum italicum, Asphodeline lutea, Aubrieta deltoidea, Bituminaria bituminosa, Calendula officinalis, Echium italicum, Euphorbia myrsinites, Ficus carica, Heleborus lividus subsp. corsicus, Helianthemum nummularium subsp. glabrum, Hyacinthus non-scripta, Ilex aquifolium, Lathyrus latifolius, Lavandula angustifolia, Lithospermum purpurocaerulaeum, Melissa officinalis, Muscari racemosum, Punica granatum, Rosa gallica , Ruscus aculeatus, Ruta graveolens, Salvia officinalis, Buxus sempervirens, Zizyphus jujuba.

SECTORUL GRADINA ITALIANA organizat in forme geometrice este localizat in imediata apropiere a Institutului Botanic, intre doua alei cu castani impunatori si platani tineri, marginite de benzi late de Euonymus radicans. Sectorul este reprezentat de un parter gazonat, de forma dreptunghiulara, prevazut cu extremitati rotunjite. In centrul gradinii italiene este situat un bazin, avand de asemenea forma dreptunghiulara si fiind strajuit de o parte si de alta de forme globuloase mari de Buxus sempervirens. Prin caracteristicile constructiei sale, bazinul ofera un spatiu optim de dezvoltare atat pentru unele specii de plante acvatice (Ceratophyllum demersum, Potamogeton sp., Nymphaea alba, Alisma plantago-aquatica), cat si palustre (Butomus umbellatus, Iris pseudacorus, Lythrum salicaria, Typha angustifolia, Sparganium ramosum, Mentha aquatica etc.). Prin amplasare, deschidere, eleganta indusa de geometria aranjamentelor vegetale, acest sector ofera vizitatorilor un loc de repaus placut si relaxant.

SECTORUL FLORA DOBROGEI este localizat pe o colina, ca simbol al reliefului predominant din Dobrogea. O serie de specii rare si caracteristice, adaptate la conditiile specifice de clima ale acestei regiuni sunt cultivate pe platoul si pe versantii acestei coline. In partea superioara se regasesc speciile lemnoase (Jasminum fruticans, Paliurus spina-christi, Cotinus coggygria), liane (Periploca greaca, Smilax excelsa), iar catre baza, specii de plante erbacee (Adonis vernalis, Paeonia tenuifolia, Paeonia peregrina, Crambe maritima, Gymnospermium altaicum, Asphodeline lutea, Iris pumila, Geranium tuberosum etc.).

SECTORUL MUNTII CARPATI reda in miniatura lantul Carpatic cu flora sa erbacee, arbustiva si arboricola. Speciile sunt grupate aici pe zone de vegetatie. In zona padurilor de foioase intalnim cer (Quercus cerris), garnita (Q. frainetto), gorun (Q, robur), fag (Fagus sylvatica), mesteacan (Betula pendula), carpen (Carpinus betulus), precum si arbusti ca alun (Corylus avellana), corn (Cornus mas), sanger (Cornus sanguinea), paducel (Crataegus monogyna) etc. Zona padurilor de conifere este resprezentata de brad (Abies alba), molid (Picea abies), pin (Pinus sylvestris), zambru (Pinus cembra), tisa (Taxus baccata), ienupar (Juniperus communis), larita (Larix decidua ssp. polonica).

SECTORUL COLINA CONIFERELOR cu cascada reprezinta o zona de atractie semnificativa pentru publicul vizitator. Sectorul insumeaza atat conifere autohtone, cat si din alte zone ale globului, cum este monumentalul chiparos de balta (Taxodium distichum), originar din America de Nord, aclimatizat foarte bine in Gradina Botanica din Bucuresti. Conditia esentiala a persistentei acestui sector este reprezentata de functionarea cascadei. Apa pe care o aduce asigura coniferelor umiditatea atmosferica necesara, alimentand totodata lacul de joasa adancime situat la baza cascadei, acoperit de nuferi si marginit de palcuri de chiparos de balta. Adaptati sa traiasca in zonele mlastinoase in care accesul aerului spre sistemul radicular este limitat, acesti arbori sunt dotati cu radacini respiratorii (pneumatofori) de dimensiuni impresionante, care se ridica spre atmosfera si se oglindesc cu formele si dimensiunile lor ciudate in apa lacului.

ROSARIUM , un sector in care trandafirii uimesc prin diversitatea formelor si culorilor, ocupa o suprafata de aproximativ 0.7 ha si a fost reamenajat incepand cu anul 1976. Insumeaza in momentul de fata aproximativ 130 de soiuri cu talie diferita (inalti, de talie joasa si pitici), cu flori solitare sau grupate in inflorescente bogate (soiul ‘Floribunda’), cu o paleta coloristica ampla si cu arome suave. Aici putem admira soiuri cu forme rafinate, tonuri si nuante subtile: ‘Super Star’, ‘Rapsody in Blue’, ‘Abraham Darby’, ‘Brandenburg’, ‘Kronenburg’, ‘Maria Callas’, ‘Foc de tabara’, ‘Chrysler Imperial’, ‘Doamna in mov, ‘Queen Elisabeth’ etc.).Distribuite in ronduri sau grupate dupa armonia si contrastul de culori, aceste plante incanta privirea vizitatorului de la inceputul verii si pana toamna tarziu.

COLECTIA DE IRIS este situata in apropierea rozariului, cuprinde 7 specii si peste 100 de soiuri de Iris germanica. Dintre soiuri se remarca in mod deosebit ‘Concord velvet’, de un mov catifelat, ‘Golden kind’, cu floare mare, galbena, ‘Lady Boscoven’, cu tija incarcata de numeroase flori de un alb pur, ‘Blue Danube’, cu flori de marime mijlocie de un albastru catifelat, ‘Gentius’., cu flori aproape negre, ‘Frivolite’ cu flori albe, ‘Violet harmony’, cu flori de marime total neobisnuita si de un violet deosebit etc.

SECTORUL PLANTE UTILE se afla in imediata apropiere a serelor de expozitie. Cea mai mare parte este reprezentata de specii cu utilizari in medicina populara sau pentru obtinerea unor produse farmaceutice. Pe langa acestea, aici se cultiva plante furajere, melifere, zaharifere, amidonoase, oleaginoase, taninifere, tinctoriale, cromatice, plante utilizate pentru obtinerea fibrelor textile, a hartiei, plante pentru bauturi.In prezent in sectorul plantelor utile se cultiva 320 taxoni. Unii dintre acestia se pastreaza in colectie inca de la organizarea sa in forma actuala (anii ’60) sau au fost introdusi cu foarte multi ani in urma. Taxonii de origine europeana sau eurasiatica sunt predominanti, majoritatea fiind prezenti si in flora spontana a tarii noastre

SECTOARE INTERIOARE

Serele de expozitie sau serele mari pun la dispozitia vizitatorilor o diversitate de specii de plante din cele mai diferite zone ale Terrei. Conditiile speciale de temperatura si umiditate de care beneficiaza in aceste spatii interioare, faciliteaza dezvoltarea si perpetuarea lor. Cele opt compartimente existente, cu destinatii precis stabilite inca de la proiectare, adapostesc colectii de plante grupate in functie de conditiile ecologice specifice mediului lor natural: colectia de palmieri, de ficusi, de filodendroni, orhidee, ferigi exotice, plante subtropicale, plante tropicale de apa si de zone umede, plante suculente, cactusi, bromelii.

Pavilionul central al serei este Palmariul, cu o suprafata de aproximativ 600 mp si o inaltime de 18,5 m este destinat colectiilor de plante inalte: palmieri, ficusi, filodendroni, liane de talie mare..
Colectia de palmieri include peste 40 de specii originare din China, India, California, Africa, Indochina etc. Dintre cele mai reprezentative pot fi mentionate: Chamaeropsis humilis (Mediterana), Trachycarpus fortunei (China), Sabal blackburnianum (India de vest), Washingtonia filifera (California), Phoenix dactylifera (Arabia), Caryota mitis (Indochina). Colectia de ficusi cuprinde 20 de specii de talie mare, dintre care deosebit de decorative sunt: Ficus elastica, F. pandurata (China), F. benjamina (Malaya), F. pumila (China, Japonia), F. rubiginosa (India de est). Colectia de filodendroni grupeaza 17 specii: Philodendron andreanum (Columbia), P. elegans si P. erubescens (America tropicala), P. longilaminatum (Brazilia), P. sagittifolium (Mexic), in marea lor majoritate accesibile vizitatorilor pentru achizitionare. O serie de alte plante deosebit de decorative (Musa sapientium, Strelitzia nicolai, Carica papaya, Spathiphyllum floribundum, S. cochlearispatum, Araucaria excelsa) insotesc colectiile adapostite in Palmariu.

Din Palmariu se trece in Compartimentul Orhideelor care adaposteste 36 de specii de orhidee deosebit de frumoase, cu flori de forme si culori diferite, prin care natura, uimeste inca o data sufletul vizitatorului. Cattleya labiata (Brazilia), Cymbidium aloifolium (Java), Stanhopea tigrina (Mexic) si Vanda tricolor (Java) sunt numai cateva dintre aceste bijuterii floristice. Tot aici se pot admira diferitele specii de Dracaena, Begonia, Anthurium, Peperomia etc.

Urmatorul compartiment, Compartimentul Ferigilor Exotice, adaposteste o frumoasa si bogata colectie, cu specii din aproape toate zonele calde ale globului: Adiantum capillus-veneris (Mediteraneana), Asplenium viviparum.

Marea diversitate a lumii vegetale se dezvaluie in continuare vizitatorului in urmatorul compartiment, Compartimentul Plante Mediteraneene, Subtropicale. Rondul central este populat cu specii de citrice (lamai, portocali, grape-fruit si mandarini) de dimensiuni mari, care incanta prin parfumul florilor, bogatia si coloritul fructelor. In zonele laterale ale compartimentului se gasesc plante cu valoare ornamentala si economica, precum arborele de cafea (Coffea arabica), maslinul (Olea europaea), dafinul (Laurus nobilis), arborele de camfor (Cinnamomum camphora), azalee (Rhododendron hybridum), cateva varietati de camelii (Camellia japonica) si alte specii decorative (Nerium oleander, Clivia nobilis, Rosmarinus officinalis etc.).

Deosebit de spectaculos prin bogatia de forme si culori a speciilor componente este Compartimentul Plante de apa  - tropicale. Bazinul central adaposteste o colectie de nuferi tropicali (Nymphaea odorata, N. capensis si N. rubra). Marginea bazinului este strajuita de plante mari de Pandanus veitchi, specie originara din Polinezia, alaturi de care se regasesc specii de Echinodorus, Sagittaria etc. Datorita conditiilor de temperatura si umiditate adecvate, in acest compartiment sunt gazduite si plantele carnivore, specii de Drosera, Nepenthes si Dionea.

Compartimentul Plante suculente si Compartimentul Cactusilor adapostesc plante ce atrag prin aspectul lor bizar, determinat de prezenta metamorfozelor foliare si caulinare, induse de necesitatea adaptarii si supravietuirii in conditii de seceta. Sunt plante de zone aride si desert. Dintre speciile de plante suculente se remarca: Agave filifera, originara din Mexic, Cereus jamacaru provenind din Venezuela, Euphorbia splendens din Madagascar, Aloe arborescens din Africa etc.
In Compartimentul Cactusilor se regasesc specii de cele mai variate forme si dimensiuni, incepand de la micile plante de Mamillaria prolifera originar din Cuba si M. fischeri, continuand cu Melocactus bahiensis originar din Brazilia, cu Echinopsis tubiffera din Argentina, cu Echinocactus grusoni din Mexic si ajungand pana la spectaculoasele exemplare de Opuntia (O. ficus-indica, O. vulgaris, O. microdasys) originare din America tropicala, Mexic si Argentina.

Ultimul compartiment al complexului de sere de expozitie este Compartimentul Bromelii. Peste 45 de specii din familia Bromeliaceae, in majoritatea lor plante epifite originare din America Centrala si America de Sud, sunt oferite spre admirare vizitatorilor (Aechmea fasciata, Cryptanthus undulatus, Karatas plumierii, Guzmania lingulata, Tillandsia usneoides). Dispuse in aranjamente decorative pe trunchiuri de copaci sau suporturi speciale, aceste plante uimesc atat prin forma, consistenta si culoarea frunzelor, prin dimensiunile inflorescentelor si culorilor florilor, cat si prin sistemul lor particular de aprovizionare cu apa.

Serele vechi, construite dupa modelul serelor de la Liege, in perioada 1889-1891, pe o suprafata de 760 mp sunt cele mai vechi sere din tara. In momentul de fata sunt utilizate atat pentru obtinerea materialului vegetal necesar intretinerii serelor de expozitie, cat si pentru mentinerea si perpetuarea unor specii, care necesita conditii mai speciale de intretinere si nu pot fi puse la dispozitia vizitatorilor.

Serele de Productie sunt sere semiingropate, in care se produce materialul vegetal necesar popularii unor spatii exterioare ale Gradinii Botanice: specii de Begonia, Tagetes, Zinnia, Dahlia, Gazania, Campanula, Dianthus, Silene, Verbena, Petunia, Salvia etc.

Herbarul Central (BUC) a fost infiintat in anul 1882 de catre profesor dr. D. Brandza. Cea mai mare parte a ars in urma bombardamentului din 4 Aprilie 1944. Au fost salvate de la incendiu in principal grupele de plante inferioare. Dintre traheofite au ramas doar cateva materiale, neinserate probabil pana la acea data. Herbarul a fost mai apoi refacut prin donatii (Herbarul Comitetului Geologic, colectia de licheni a Muzeului Antipa, colectia de ciuperci a Catedrei de Micologie). Printre cele mai valoroase materiale existente in prezent in Herbarul General se numara Algae Europae (Rabenhorst), Mycotheca Universalis (Thümen), Herbarium Mycologicum Romanicum (Traian Savulescu), Hepatica Europaeae Exsiccatae (Schiffner), colectia de licheni (P. Cretzoiu), colectia de mixomicete Marcel Brandza, colectia Thümen, colectia de ciuperci a Catedrei de Micologie bogata mai ales in specii de Erysiphaceae.

Biblioteca poseda pana in prezent aproximativ 9000 de exemplare cu 300 titluri de publicatii periodice, circa 2000 de carti si numeroase extrase. A fost constituita pe baza schimburilor interne si internationale pe care le are Gradina Botanica cu peste 250 de parteneri. Publicatia oferita la schimb de catre Gradina Botanica "D. Brandza" este Acta Horti Botanici Bucurestiensis, ajunsa la cel de-al 28-lea volum. Aceasta cuprinde lucrari stiintifice realizate de cercetatori si biologi de la Gradina Botanica, de cadre didactice din Facultatea de Biologie, de specialisti din alte gradini botanice si centre universitare.

Seminteria este sectorul prin intermediul caruia se fac schimburile de materiale vegetale (seminte si plante vii) cu institutiile similare din tara si din strainatate. Acest schimb este facilitat de publicarea anuala a Delectus Seminum care este expediat la 262 parteneri externi si 12 parteneri interni.

MUZEUL BOTANIC

Muzeul Botanic a fost infiintat de catre Prof. Dr. Dimitrie Brandza in anul 1882 si de-a lungul timpului a suferit o serie de transformari:
• initial era amplasat in Palatul Universitatii, apoi odata cu construirea Institutului Botanic de la Cotroceni se inaugureaza in 1891 un nou Muzeu Botanic in Gradina Botanica. Acesta este insa distrus in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial;
• in anul 1960 Prof. Dr. docent Ion T. Tarnavschi, directorul gradinii botanice construieste cu ocazia centenarului un nou Institut Botanic, iar la parterul sau organizeaza un Muzeu Botanic multidisciplinar, dar care era accesibil numai cadrelor didactice sI studentilor de la Facultatea de Biologie;
• in 1964, Prof. I. T. Tarnavschi in colaborare cu biolog Andreea Danescu organizeaza o Expozitie-Muzeu ce cuprindea iconografiile plantelor cultivate si spontane din Romania. Acest muzeu a functionat pana la cutremurul din 4 martie 1977;
• din 1977 muzeul se extinde de la 2 camere la 22 de sali/biotopuri si este organizat pe baza principiilor ecologice de Dr. G. A. Nedelcu. Fiecare camera este conceputa ca un biotop bine determinat. S-a aplicat, pentru prima data intr-un Muzeu Botanic, zonarea sI etajarea vegetatiei, fiind subliniata unitatea lumii vii, biotopurile cuprinzand si reprezentantii lumii animale caracteristici si ei acestor etaje si zone de vegetatie.

In Muzeu sunt prezente colectii de plante uscate, presate, conservate in alcool sau formol si sub forma de mulaje.